… de Crăciun este o cărticică  închinată sfințitei sărbători de iarnă la români, ce cuprinde istorisirea biblică a Nașterii Domnului „spusă” de Olga Greceanu, căreia i se alătură capitolele „Obiceiuri la sărbători de iarnă„ „Povestea bradului în lume”, toate împreună încercând să zugrăvească  sărbătoarea ce aduce atâta bucurie, pace și lumină în casele noastre!

„Atunci când, după 1940, Olga Greceanu (n. Şeşevski, 1890 – 1978) începe să adune date pentru „Dicţionarul Zugravilor de Subţire, monahi și mireni” autoarea era, ea însăşi, în mod simbolic, ultimul dintre ei.Pictase – în 1932 – fresca Răstignirii din Sala Sfântului Sinod, aflată la mănăstirea Antim din Bucureşti, în 1937 ansamblul de fresce de la Institututul de arhitectură Ion Mincu şi un an mai târziu, o altă Răstignire, monumentală, în sala Primăriei de Galben din capitală şi decorase, tot în frescă, salonul oficial al Gării Mogoşoaia, gara regală, o clădire modernă aflată lângă fântâna Mioriţa, proiectată tot pe atunci de sculptoriţa Miliţa Petraşcu.Olga Greceanu s-a afirmat simbolic, drept ultimul zugrav de subţire şi unul dintre primii pictori muralişti români moderni, pentru că nutrea o pasiune profundă, conştientă, argumentată şi ilustrată prin opera proprie pentru stilul naţional născut ca o sinteză plastică originală, în veacul al nouăsprezecelea, în chiar frescele postbizantine semnate de mărunţii zugravi de ţară, pe care autoarea îi scoate acum din anonimat. Comoditatea intelectuală, uitarea omenească şi mai ales şirul nesfârşitelor prefaceri, reparaţii şi modernizări, au şters lent sau cu grăbire, dar tot mai sigur, opera şi numele lor, de care mai amintesc uneori pisaniile, mai des pomelnicele de la proscomidie, apoi catagrafiile, documentele de arhivă ori articole presărate prin publicaţiile specializate ale veacului trecut. (…)În județul Vâlcea, la Mălaia, Viorești Slătioara, la Urșani, chipurile ctitorilor în veşmintele lor albe, desenul sintetic, imaginea şirurilor de personaje lipite de perete, aproape abstracte, hieratice, înmărmurite în faţa zugravului ca în faţa lui Dumnezeu şi a posterităţii au constituit pentru Olga Greceanu motiv de inspiraţie pentru arta sa original, dar şi sursă de mare bucurie spirituală pe care acum, prin „Dicţionarul Zugravilor de Subţire, monahi și mireni” ne-o împărtăşeşte. ”

Doina Mândru, istoric de artă

Fragment din volumul „Dicţionarul Zugravilor de Subţire, monahi și mireni”

Pe urma pașilor Tăi, Iisuse.. – Este jurnalul de călătorie al autoarei la Locurile Sfinte(1930), scris cu adâncă credință, sinceritate și iubire.„Locul sfânt al naşterii este însemnat jos, printr-o enormă stea de argint prinsă depământ cu mari piroane, şi ele tot de argint, ce strălucesc intens sub licăririle candelelorşi ale lumânărilor puse de jur împrejur.(…)În numele lor şi al meu, mă plec şi sărut sublima stea de argint, care veşnic va luminalocul unde s-a petrecut cel dintâi Crăciun al lumii, unde s-a născut Iisus, Mântuitorulnostru, Fiul lui Dumnezeu şi Omul Durerii.”

 

 

 

Fragment din capitolul „Spre Bethleem”, volumul „Pe urma pașilor tăi Iisuse…”, OlgaGreceanu

Friedrich Schwantz von Springfels

DESCRIEREA OLTENIEI la 1723

Ediție, traducere în limba română, studiu introductiv, note și indici de Mircea-Gheorghe Abrudan

Despre necesitatea restituirii unui document capital despre Oltenia sub austrieci

Acest volum se alătură altor inițiative ale asociației „Renașterea Obiceiurilor și Tradițiilor Românești” de a aduce la lumină documente ce vorbesc despre istoria noastră. Cu ajutorul dnului Mircea-Gheorghe Abrudan, Cercetător Științific III Dr./Scientific Researcher PhD. Institutul de Istorie George Barițiu, Academia Română și sprijinul material pentru tipărire al Editurii Istros, Muzeul Brăilei „Carol I” ne bucurăm astăzi de o lucrare deosebită pornită dintr-un manuscris ce l-am obținut de la Biblioteca Națională a Austriei, un raport al inginerului topograf Friedrich Schwantz von Springfels asupra celor cinci districte ale Valahiei Imperiale. El întocmește și o hartă ce constituie primul document cartografic modern. De asemenea Biblioteca Academiei Române completează această lucrare cu o altă copie a hărții ce aduce detalii noi ce pot fi văzute pe CD-ul ce însoțește volumul.„Harta, descrierea acesteia și desenele care o însoțesc ilustrând Valea Oltului (Via Carolina), Turnu Roșu, Râmnicul și curtea domnească de la Brâncoveni, apoi cele douăsprezece portretizări ale diferitelor tipologii umane din Oltenia austriacă sunt un izvor fundamental al cunoașterii istoriei evenimențiale, regionale, locale, culturale, bisericești și sociale, precum și a cartografiei Țării Românești din prima jumătate a secolului XVIII. Informațiile statistice şi demografice prețioase conținute de hartă și descrierile detaliate de natură istorică, geografică, hidrografică, politică, religioasă, arheologică, toponimică, lingvistică, etnografică și etnologică făcute de inginerul topograf austriac oamenilor, locurilor, tabieturilor și societății românești din Oltenia sunt un izvor prețios care trebuia introdus integral în circulația științifică și făcut accesibil atât mediului academic, cât și tuturor românilor pasionați sau nu de cunoașterea trecutului, dar care își iubesc cultura, tradițiile și istoria, conștientizând responsabilitatea pe care cei din ziua de astăzi o poartă pentru edificarea culturală și națională a generațiilor viitoare.Traducerea raportului lui Friedrich Schwantz în limba română și publicarea lui, împreună cu harta „Valahiei imperiale sau austriece” din 1722, într-o ediție critică respectând toate normele academice îndătinate și îmbrăcând o haină editorială frumoasă, în condițiile grafice puse la dispoziție de tiparul contemporan, sunt un proiect necesar și util deopotrivă pentru știința istorică, pentru istoria cartografiei și pentru cultura română în general, reprezentând totodată ducerea la bun sfârșit a unui proiect de cercetare inițiat, în urmă cu mai bine de o sută de ani, de istoricul și diplomatul român Nicolae Docan la impulsurile stimulative ale marelui savant Nicolae Iorga.Pentru a veni în sprijinul specialiștilor, fie ei istorici sau cartografi, dar și a tuturor celor interesați de aspecte ce țin de detaliu, volumul va fi întregit cu un suport electronic constând într-un CD pe care se va inscripționa harta Olteniei lui Schwanz, din anul 1722, atât cea originală, conservată în Arhiva de Război (Kriegsarchiv) din cadrul Arhivelor Naționale ale Austriei, cât și copia păstrată în Biblioteca Academiei Române din București. În acest fel se va introduce în circulația științifică primul document cartografic modern care ilustrează Oltenia la începutul secolului XVIII, oferindu-i-se cititorului șansa de a se folosi de acest mijloc tehnic actual care-i deschide foarte ușor accesul la izvoarele primare, putând face comparații, corelații și analize în detaliu. Totodată prin această politică editorială, volumul se încadrează într-un trend istoriografic și de ediție documentară european actual, tot mai prezent și în mediul cultural și academic românesc. ”

Dr. Mircea-Gheorghe Abrudan

Virgil Cândea, Stolnicul între contemporani, ediție revăzută și adăugită de Ioana Feodorov,Editura Idaco, București, 2014, 253 p.

(…) Virgil Cândea își motiva demersul istoriografic de acum o jumătate de veac făcândtrimitere la „patriotismul și umanismul” stolnicului Constantin Cantacuzino, calități care trebuiefăcute cunoscute tuturor generațiilor unui popor, raliindu-se în acest fel de fapt unei tezeexprimate de Constantin Cantacuzino însuși în cronica sa celebră „Istoria Țării Românești”: „cudreptate iaste a da toți mari mulțămite celor ce au dat învățături și au scris istorii de obște, căci cutoate ostenelele lor au folosit viața de obște, adică traiul tuturor”. Inițiativa lui Virgil Cândea de aaccesibiliza personalitatea și epoca stolnicului Constantin Cantacuzino mediului culturalromânesc din anii șaptezeci ai secolului XX, proiect reactualizat în mod ireproșabil prin ediția defață, a fost și rămâne fără-ndoială una lăudabilă, deoarece ne vorbește despre memoria unei maripersonalități și despre o epocă zbuciumată a istoriei noastre, ajutându-ne astfel să le înțelegem șisă le prețuim. Cu rădăcini într-o veche și nobilă familie de basilei bizantini, care s-aîmpământenit în Țara Românească în secolul XVI, Stolnicul Cantacuzino a fost unul din cei maiiluștri cărturari români ai vremii sale, o persoană cu lumini și umbre, care a influențat politicaȚării Românești și a îmbogățit cultura română prin operele sale, din care Virgil Cândea extrage șisintetizează un număr de nouă „permanențe” (originea românilor; originea limbii române;continuitatea românilor în Dacia; formarea poporului român și a primelor state românești;comunitatea de teritoriu și de limbă a românilor; noblețea civilizațiilor antice: grecii și romanii;idei despre naștere și stricăciune; necesitatea dispariției imperiilor; cum trebuie scrisă istoria)asupra cărora insistă pe larg în ultima parte a cărții. (…)Conceptul grafic, calitatea editorială a execuției cărții, care cuprinde un număr de 63 deilustrații și 13 desene inserate în text cu scopul de a-l familiariza pe cititor cu o epocă „dintre celemai pasionante ale trecutului românesc”, nu fac altceva decât să sporească valoarea șiatractivitatea volumului, prin care răposatul autor ne oferă o frumoasă și ziditoare lecție deistorie și de viață: de a prețui și aprecia personalitatea, realizările și memoria unui dascăl și ctitorde limbă, cultură și simțire românească, Stolnicul Constantin Cantacuzino.

Dr.Mircea-Gheorghe AbrudanCercetător Științific III Dr./Scientific Researcher PhD.Institutul de Istorie George Barițiu, Academia Română

de istorie și de viață: de a prețui și aprecia personalitatea, realizările și memoria unui dascălși ctitor de limbă, cultură și simțire românească, Stolnicul Constantin Cantacuzino.

Dr.Mircea-Gheorghe Abrudan

Cercetător Științific III Dr./Scientific Researcher PhD.

Institutul de Istorie George Barițiu, Academia Română